Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din decembrie, 2016

2017 - partea mea

            Suntem la sfarsitul anului 2016, cu doar 3 zile inainte de Revelion. Daca ar fi sa fac o analiza cuprinzatoare, dar generala, punandu-mi lentilele optimistului in ramele pesimistului, pot spune ca a fost un an nenorocit de bun. Nu-mi aduc bine cum a inceput, poate si din cauza faptului ca a fost ziua de nastere a neveste-mii, iar uitarea nu este cauzata de vreo petrecere scaldata in alcool. Pur si simplu, nu-mi amintesc daca am participat la ea. Glumesc! Sunt sigur ca o sa citeasca ce-am scris ( ea imi face corectura! sic!) si vreau sa-i vad reactia. Eu, gradinar              2016 este primul an in care nu am dat examene in perioada ianuarie-februarie ori nu am tinut cursuri. Asadar, a fost un an cu un inceput lejer ca spritul de vara la temperatura potrivita. Singura indeletnicire pe care mi-am asumat-o cu o deosebita placere a fost reamenajarea unei camere in sera. Cei aproape 2000 de mp de teren de la Calugareni aveau nevoie sa fie pusi la treaba cu responsabilitate.

Am intalnit si psihologi de rand (fericiti)

Facebook-ul nostru, cel care ne-a unit Da, stiu ca suna ca un stereotip clasic, dar eu sunt unul dintre cei fericiti. Nevoia de a schimba conducerea actuala a Colegiului Psihologilor are si parti bune, pe langa nenumaratele aspecte negative. Si, credeti-ma, sunt beneficii absolut functionale care vin la pachet cu neregulile traite pana in prezent. Poate ca va intrebati ce anume s-a produs, iar voi ati trecut cu vederea frustrandu-va de lipsa unui mic moment de fericire. Va aduceti aminte cand ne-am cunoscut? E foarte important acest aspect deoarece in jurul lui s-au adunat si au inceput sa prinda contur aceste mici beneficii despre care va vorbeam. Era sfarsitul lunii septembrie cand, pe pagina mea de facebook, apare un articol scris de "Universitaria". L-am citit, am studiat si pagina respectiva, dupa care, pe chat, in privat, le-am transmis ca mi-as dori sa fie mai transparenti in descriere pentru ca m-as putea alatura taberei lor, avand propriul meu "repros"

Taiati-mi mana stanga sa pot vota cu dreapta! Va rog, cealalta stanga!

Alegerile de anul acesta, 2016 - consemnez pentru posteritate! - au fost unele dintre cele mai decente din punct de vedere al agresivitatii vizuale stradale. Aproape ca nici nu s-a observat, afisele mici, minuscule in raport cu mash-urile ce acopereau fatadele blocurilor, stateau inghesuite pe panourile electorale de la colturile de strada. Emisiunile electorale pline de "sangele" candidatilor ce se razboiau in cuvinte, platforme si dosare penale, au devenit istorie. Chiar m-au plictisit! Nu tu patologii, nu tu cutite infipte in spate, nu tu pahare de apa aruncate spre fata contracandidatului! Nici macar o flegma asezata temeinic intre ochii "partenerului" de studio! In schimb, cum deschideai facebook-ul, puteai analiza literar sexul propagandistului de moment. Aflai ca au penis, sau vagin, dupa caz sau de imprumut, indivizi respectabili, tineri frumosi si needucati, care se afisau ca fiind intelectualii de rezerva ai Romaniei: fotografi, avocati, psihologi, medici